Cum să îl introduci pe Max Richter printr-o singură propoziție? Simplu. Majoritatea planetei nici nu a auzit de el. Așa că nu ar trebui să ne facem griji. Muzica lui poate fi ușor recunoscută pentru implicarea în proiecte ca The Leftovers (TV series; HBO 2014) sau Arrival (2016), dar puțin înainte de aceste colaborări, un alt proiect al său a scandalizat un pic, pe cei puțini care ştiu că există.

Îi trimit linkul de pe youtube şi lui Marius, după 30 secunde în care eu credeam că zboară prin timeline într-un zapping continuu și caracteristic, se întoarce spre mine și îmi spune: “Astă sună mai bine ca originalul”. Dar să ne întoarcem mai mult în timp, întrebat (undeva prin 2012) de ce a ales să recompună cele patru anotimpuri ale lui Vivaldi, Max Richter a răspuns:

Ca și copil m-am îndrăgostit de această compoziție este o muzică frumoasă, fermecătoare cu o melodicitate extraordinară și culori minunate. Apoi, mai târziu când am descoperit cu adevărat muzica – am studiat muzica și am ascultat multă muzică – mi-a fost din ce în ce  greu să o iubesc. O auzim peste  tot (Vivaldi – Cele patru anotimpuri) – când ești în așteptare la telefon, când ești într-un centrul comercial, în reclame, este peste tot. Pentru mine, înregistrarea acestui album și proiectul în sine este un mod de a reface legătura pierdută cu ea, să mă îndrăgostesc din nou de ea.

De ce îl ascult eu pe Max Richter? Simplu pentru că e o călătorie plăcută care dă dependență. Pentru că dacă muzica e mai mult decât un limbaj, atunci sigur e un loc în care ajungi și cu ajutorul lui Max Richter.

Antonio Vivaldi  – Cele patru anotimpuri: Recompus de Max Richter (Universal Classics and Jazz, divizie a Universal Music Group) este un album din 2012 al compozitorului neo-clasic Max Richter care conține o  noua compoziție si interpretare integrala a celor patru anotimpuri ale lui Vivaldi.